Socialism ştiinţific, una dintre cele trei părţi
constitutive ale marxismului; teorie (doctrină) social-politică al cărei obiect îl reprezintă structura şi
dinamica proceselor trecerii de Ia orînduirea capitalistă la
orînduirea
comunistă, arătînd legile generale ale revoluţiei şi construcţiei socialismului, principiile organizării şi conducerii
societăţii socialiste, pe temeiul cărora fundamentează strategia şi
tactica luptei revoluţionare a clasei
muncitoare, reprezentând astfel
ideologia politică a clasei muncitoare, ştiinţa construcţiei socialiste. Socialismul ştiinţific a
fost elaborat de Karl
Marx şi
Friedrich Engels în condiţiile maturizării capitalismului şi dezvoltării
luptei de clasă a
proletariatului, care începea să se opună burgheziei ca o forţă independentă.
Spre deosebire de socialismul
utopic, care considera socialismul ca o cerinţă
a „raţiunii“ şi ca un simplu ideal moral, socialismul ştiinţific
demonstrează, pe baza legilor obiective ale progresului
social, a analizei ştiinţifice a orînduirii
capitaliste şi a evoluţiei acesteia, necesitatea obiectivă a socialismului. În acest fel, socialismul s-a transformat
dintr-o utopie într-o ştiinţă.
Un rol hotărîtor în transformarea
socialismului din utopie în ştiinţă l-a avut crearea
materialismului
istoric. Unirea
socialismul ştiinţific cu mişcarea muncitorească a dus la transformarea clasei muncitoare într-o clasă revoluţionară conştientă. Marx şi Engels au formulat tezele fundamentale ale
socialismului ştiinţific, au
arătat rolul proletariatului şi au demonstrat că lupta de clasă revoluţionară a clasei muncitoare constituie singura cale de instaurare a orînduirii socialiste.
Lenin a dezvoltat teoria
socialismului ştiinţific prin prezentarea trăsăturilor specifice stadiului monopolist al capitalismului, prin descoperirea legii dezvoltării economice şi politice inegale şi în salturi a ţărilor capitaliste în
imperialism.
Teoria socialismul ştiinţific are, în esenţă, un caracter general-valabil, un conţinut unic pentru toate ţările, deoarece
legile dezvoltării sociale sînt în esenţă
aceleaşi pentru toate ţările. Aceste legi se realizează însă în forme şi cu metode specifice fiecărei ţări, corespunzător stadiului dezvoltării ei economice şi sociale, raportului forţelor de
clasă, tradiţiilor istorice etc.
|
Link-uri
|
|
Marxism
|
Socialism
|
Friedrich Engels
- Dezvoltarea
socialismului de la utopie la ştiinţă
„Aceste două mari descoperiri - concepţia materialistă despre
istorie şi dezvăluirea secretului producţiei capitaliste cu ajutorul
plusvalorii - le datorăm lui Marx. Prin aceste descoperiri socialismul a devenit
o ştiinţă, care urmează acum să fie elaborată în
continuare în toate amănuntele şi conexiunile ei.“
„Astfel, oamenii, în sfîrşit stăpîni pe propria lor existenţă socială, devin totodată stăpînii naturii, propriii lor
stăpîni, devin liberi.
A înfăptui acest act de eliberare a omenirii este menirea istorică a
proletariatului contemporan. A cerceta condiţiile istorice şi, prin
aceasta, însăşi natura acestui act, a face astfel din clasa chemată
să înfăptuiască acest act, azi asuprită, o clasă
conştientă de condiţiile şi natura propriei ei acţiuni
este sarcina socialismului ştiinţific, care este expresia teoretică
a mişcării proletare.“
|
|
|
|