Clasa muncitoare (în capitalism proletariat), „prin proletariat se înţelege clasa muncitorilor salariaţi moderni care, neposedînd mijloace de producţie proprii, sînt nevoiţi să-şi vîndă forţa lor de muncă pentru a putea trăi“ (Marx şi Engels). 

Clasa muncitoare s-a format în procesul destrămării feudalismului şi al constituirii formaţiunii social-economice capitaliste, închegîndu-se treptat ca o clasă socială omogenă cu interese comune şi funcţie istorică distinctă, odată cu dezvoltarea producţiei capitaliste şi a industriei moderne. Clasa muncitoare are rolul principal în dezvoltarea producţiei de bunuri materiale şi în perfecţionarea procesului de producţie, este vital interesată în abolirea relaţiilor capitaliste bazate pe exploatare şi asuprire, în instaurarea unor noi relaţii sociale bazate pe egalitate deplină între oameni, pe colaborare şi întrajutorare. 

Clasa muncitoare este o clasă deschisă. Ea s-a format din rîndurile foştilor meseriaşi ruinaţi din orînduirea feudală, ale iobagilor fugiţi la oraşe şi din masele ţărăneşti proletarizate în procesul acumulării primitive a capitalului. În deceniile al patrulea şi al cincilea ale sec. 19 a început, în ţările avansate din Europa occidentală, procesul istoric de transformare a proletariatului dintr-o „clasă în sine“ (lipsită încă de conştiinţa intereselor sale comune şi a rolului său istoric) într-o „clasă pentru sine“ (conştientă de interesele sale şi de rolul său istoric), manifestîndu-se tot mai mult ca o puternică forţă politică independentă şi revoluţionară. 

Între proletariat şi burghezie există o contradicţie antagonică; plusvaloarea creată de clasa muncitoare şi însuşită de burghezie, ca proprietară a mijloacelor de producţie, constituie izvorul îmbogăţirii acesteia, iar puterea politică de stat este folosită de burghezie ca instrument de dominaţie şi asuprire. Modificările care intervin în diviziunea muncii determină schimbări profunde în structura profesională a clasei muncitoare. Interesele clasei muncitoare îşi găsesc expresia ideologică, ştiinţifică, sistematizată în marxism. 

Clasa muncitoare este una dintre clasele fundamentale ale epocii contemporane, cu mare importanţă în viaţa politică, în confruntarea antagonică cu clasele exploatatoare, în apărarea drepturilor economice şi politice ale celor ce muncesc, în polarizarea forţelor antimonopoliste.