Cuprins[1]
[1]. Cartea „Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului“ a fost scrisă în ianuarie-iunie 1916, la Zürich. Fenomenele noi apărute în dezvoltarea capitalismului au fost constatate de Lenin cu mult înainte de începutul primului război mondial. Într-o serie de lucrări scrise între anii 1895 şi 1913 Lenin a scos la iveală şi a analizat diferite trăsături caracteristice epocii imperialismului: concentrarea producţiei şi creşterea monopolurilor, exportul de capital, lupta pentru cucerirea de noi pieţe şi sfere de influenţă, internaţionalizarea relaţiilor economice, parazitismul şi putrefacţia capitalismului, creşterea contradicţiilor dintre muncă şi capital şi ascuţirea luptei de clasă, crearea premiselor materiale pentru trecerea la socialism. Lenin urmărea cu atenţie şi studia lucrările noi consacrate capitalismului. O mărturie în acest sens este recenzia sa la cartea lui J. A. Hobson „Evoluţia capitalismului contemporan“ (vezi Opere complete, vol. 4, Bucureşti, Editura politică, 1964, p. 146-149). În august 1904, Lenin a început să traducă lucrarea lui Hobson „Imperialismul“ (vezi Opere, vol. 37, Bucureşti, Editura politică, 1958, p. 315). Manuscrisul acestei traduceri nu a fost găsit pînă în prezent. La începutul lunii ianuarie 1916, Lenin a acceptat propunerea de a scrie o carte despre imperialism pentru editura legală „Parus“, înfiinţată în decembrie 1915 la Petrograd. Pe la mijlocul anului 1917, cartea a apărut sub titlul „Imperialismul, cea mai nouă etapă a capitalismului (Expunere populară)“, cu o prefaţă de Lenin, datată 26 aprilie 1917. - Nota red. Editurii Politice
|