Indice de nume

P

Paganini, Niccolò (1782-1840) - celebru violonist şi compozitor italian. - II 69

Pagnerre, Laurent-Antoine (1805-1854) - editor şi om politic francez, republican burghez, în 1848 secretar-general al guvernului provizoriu şi al Comisiei executive; deputat în Adunarea constituantă. - I 151

Palgrave, Robert Harry Inglis (1827-1919) - bancher şi economist englez, redactorul revistei „The Economist“ (1877-1883). - II 387

Palmerston, Henry John Temple, viconte (1784-1865) - om de stat englez; la începutul activităţii sale tory, din 1830 unul dintre liderii aripii de dreapta a whigilor; lord-cancelar, ministru de externe (1830-1834, 1835-1841, 1846-1851), ministru de interne (1852-1855) şi prim-ministru (1855-1858 şi 1859-1865). - I 334; II 143

Parmentier - fabricant şi financiar francez; în 1847 a fost tradus în faţa justiţiei pentru încercarea de a corupe pe funcţionari. - I 176

Parnell, James - membru al Consiliului General al Asociaţiei Internaţionale a Muncitorilor (1869-1870). - I 437, 446

Passy, Hippolyte-Philibert (1793-1880) - economist şi om politic francez, orléanist; a făcut în repetate rînduri parte din guvern în perioada monarhiei din iulie, în 1848-1849 ministru de finanţe. - I 169, 175

Pavia y Rodriguez de Alburquerque, Manuel (1827-1895) - general şi om politic spaniol, în 1872 a comandat trupele republicii împotriva carliştilor, a reprimat insurecţia cantonaliştilor din Andaluzia; căpitan-general al Noii Castilii (1873-1874), a condus lovitura de stat din 2-3 ianuarie, care a adus la putere pe Serrano; din 1880 senator. - II 48

Pecqueur, Constantin (1801-1887) - economist francez; socialist utopist. - I 407

Pène, Henri de (1830-1888) - ziarist francez, monarhist; unul dintre organizatorii demonstraţiei contrarevoluţionare din 22 martie 1871 de la Paris. - I 461

Péreire, Isaac (1806-1880) - bancher francez, bonapartist, deputat în Corps législatifs; în 1852, împreună cu fratele său Émile Péreire a întemeiat banca pe acţiuni Crédit mobilier. - I 551

Perrot, Benjamin-Pierre (1791-1865) - general francez, în 1848 a participat la înăbuşirea insurecţiei din iunie de la Paris s în 1849 a fost comandantul Gărzii naţionale de la Paris. - I 260

Perseu (212-166 î.e.n.) - ultimul rege al Macedoniei (179-168 î.e.n.). - II 276

Persigny, Jean, Gilbert-Victor Fialin, duce de (1808-1872) - om de stat francez, bonapartist, deputat în Adunarea legislativă (1849-1851), unul dintre organizatorii loviturii de stat de la 2 decembrie 1851, ministru de interne (1852-1854 şi 1860-1863). - I 264, 277

Petru I (1672-1725) - ţar al Rusiei (1682-1725). - I 346; II 40

Petru al III-lea (1728-1762) - ţar al Rusiei (1761-1762). - II 47

Pfänder, Karl (aprox. 1818-1876) - pictor miniaturist, din 1845 emigrant la Londra; membru al Ligii celor drepţi şi al Asociaţiei culturale a muncitorilor germani din Londra, membru al Organului central al Ligii comuniştilor şi al Consiliului General al Asociaţiei Internaţionale a Muncitorilor (noiembrie 1864-1867 şi 1870-1872), prieten şi tovarăş de luptă al lui Marx şi Engels. - I 437-446, 490; II 322

Philalethes - vezi Johann von Sachsen.

Pic, Jules - ziarist francez, bonapartist, editorul ziarului „L'Étendard“. - I 450

Picard, Eugène-Arthur (n. 1825) - om politic francez, agent de bursă, republican burghez moderat, redactor-şef al săptămînalului „L'Électeur libre“, fratele lui Ernest Picard. - I 451, 457, 462, 489

Piétri, Joseph-Marie (1820-1902) - om politic francez, bonapartist, prefect al poliţiei din Paris (1866-1870). - I 435, 479

Pisistratos (aprox. 600-527 î.e.n.) - tiran al Atenei (cu întreruperi, între 560-527 î.e.n.). - II 252

Pius al IX-lea (1792-1878) - papă (1846-1878). - I 13, 152, 170, 240

Platon (aprox. 427 - aprox. 347 î.e.n.) - filozof idealist din Grecia antică, ideolog al aristocraţiei sclavagiste. - I 140

Pliniu cel Bătrîn (Caius Plinius Secundus) (23-79) - naturalist roman, autorul lucrării „Historia naturalis“ în 37 de cărţi. - II 272, 276

Plon-Plon - vezi Bonaparte-Jérôme-Napoléon-Joseph-Charles-Paul - prinţul Napoleon.

Plutarh (aprox. 46 - aprox. 125) - moralist şi filozof idealist grec, autorul celebrelor „Vieţi paralele“. - II 204

Polignac, Auguste- Jules-Armand-Marie, prinţ de (1780-1847) - om de stat francez din perioada Restauraţiei; legitimist şi clericalist, ministru de externe şi prim-ministru (1829-1830). - I 269

Pouyer-Quertier, Augustin-Thomas (1820-1891) - om politic francez, fabricant de bumbac, protecţionist, ministru de finanţe (1871-1872); în 1871 a participat la tratativele de pace cu Germania de la Frankfurt. - I 456, 457, 482

Priestley, Joseph (1733-1804) - chimist şi fizician englez, filozof materialist, militant pe tărîm social, ideolog al burgheziei radicale engleze în perioada revoluţiei industriale; în 1774 a descoperit oxigenul. - I 418, 419; II 85

Prinţesa de Wales vezi Alexandra.

Procop(ios) din Caesarea (sfîrşitul secolului al V-lea - aprox. 562) - istoric bizantin, a luat parte la o serie de campanii militare pe care le-a descris într-o istorie a războaielor lui Justinian cu perşii, vandalii, goţii, în 8 volume. - II 209

Proudhon, Pierre-Joseph (1809-1865) - publicist, sociolog şi economist francez, ideolog al micii burghezii, unul dintre întemeietorii anarhismului. - I 10, 38, 99, 191, 203, 204, 236, 314, 340-347, 429, 496-499, 508-526, 556-558, 564-566, 569-572, 595; II 32, 112, 113, 141, 142, 327, 357, 413-424, 428, 432, 438-438, 440, 449

Ptolemeu, Claudiu (secolul al II-lea) - renumit matematician, astronom şi geograf grec din antichitate; autorul teoriei geocentrice. - II 52

Publicola (Publius Valerius Publicola) (m. 503 î.e.n.) - om de stat din Republica romană. - I 208

Pugaciov, Emelian Ivanovici (aprox. 1742-1775) - conducătorul celei mai mari răscoale antiiobăgiste a ţăranilor şi cazacilor din Rusia în secolul al XVIII-lea. - II 47

Pyat, Félix (1810-1889) - publicist, dramaturg şi om politic francez, democrat mic-burghez; a luat parte la revoluţia din 1848; în 1849 a emigrat în Elveţia, apoi în Belgia şi Anglia; adversar al unei mişcări muncitoreşti independente; timp de mai mulţi ani în şir a dus o campanie de defăimare împotriva lui Marx şi a Asociaţiei Internaţionale a Muncitorilor, folosindu-se în acest scop de secţia franceză de la Londra; deputat în Adunarea naţională din 1871; membru al Comunei din Paris; după înfrîngerea Comunei a emigrat în Anglia. - II 425

Karl Marx, Friedrich Engels, Opere alese în două volume, ediţia a 3-a, vol. 1, 1966, vol. 2, 1967, Editura Politică