1870
|
aprilie 10 (22)
|
Vladimir Ilici Ulianov (Lenin) se naşte la Simbirsk (astăzi Ulianovsk).
|
|
|
|
1887
|
mai
|
Este
executat fratele lui, Alexandr Ulianov, student la
Universitatea din Kazan,
pentru participare la pregătirea atentatului împotriva
ţarului Alexandru al III-lea.
|
|
|
|
|
septembrie
|
Se
înscrie la Facultatea de drept a Universităţii
din Kazan. Pentru participare activă la mişcarea
revoluţionară a studenţilor este însă
după scurt timp arestat, eliminat din universitate
şi trimis în satul Kokuşkino din gubernia Kazan,
unde i se fixează domiciliu forţat.
|
|
|
|
1888
|
toamna
|
I
se permite să se înapoieze în Kazan. Aici studiază
operele lui Karl Marx şi Friedrich Engels şi intră într-un
cerc marxist.
|
|
|
|
1889
|
toamna
|
Locuieşte
la Samara, unde se pregăteşte să dea
examenele, ca extern, la Facultatea de Drept. Organizează
primul cerc marxist din Samara.
|
|
|
|
1891
|
|
Absolvă Facultatea de Drept din Petersburg.
|
|
|
|
1893
|
august
|
Se
mută la Petersburg şi devine conducătorul
recunoscut al marxiştilor din Petersburg.
|
|
|
|
1894
|
|
Scrie lucrarea „Ce sînt «prietenii
poporului» şi cum luptă ei împotriva social-democraţilor?“ în
care critică subiectivismul sociologic şi
politic al narodnicilor, enunţă pentru prima oară ideea alianţei
revoluţionare dintre muncitori şi ţărani ca principal mijloc de
răsturnare a ţarismului, a moşierilor şi
a burgheziei şi arată că
pentru atingerea acestui obiectiv este necesar un partid proletar.
|
|
|
|
1894-1895
|
|
Scrie „Conţinutul economic al
narodnicismului şi critica lui în cartea d-lui
Struve“.
|
|
|
|
1895
|
|
Călătoreşte
în Europa pentru a întîlni revoluţionari europeni
şi ruşi în exil.
|
|
|
|
|
decembrie
|
Înfiinţează
la Petersburg „Uniunea de luptă pentru eliberarea
clasei muncitoare“.
|
|
|
Pe
7 decembrie este arestat şi întemniţat.
|
|
|
|
1897
|
|
Este
deportat pe termen de trei ani în Siberia răsariteană,
în satul Şuşenskoe, districtul Minusinsk,
gubernia Enisei. Aici termină lucrarea „Dezvoltarea
capitalismului în Rusia“.
|
|
|
|
1898
|
martie 1-3 (13-15)
|
Minsk. Congresul
de fondare al Partidului Muncitoresc Social Democrat din
Rusia (P.M.S.D.R.). Lenin nu participă, fiind deportat
în Siberia.
|
|
|
|
|
iulie
|
Se
căsătoreşte cu Nadejda Konstantinova Krupskaya.
|
|
|
|
1899
|
aprilie
|
Este
publicată cartea „Dezvoltarea capitalismului în Rusia“.
|
|
|
|
1900
|
ianuarie
|
Se înapoiază din deportare.
În martie se stabileşte în Pskov.
|
|
|
|
|
iulie
|
Pleacă
în străinătate. Se stabileşte la Munchen în septembrie.
|
|
|
|
|
decembrie
|
Întemeiază „Iskra“, ziar politic al marxiştilor revoluţionari ruşi.
|
|
|
|
1901
|
mai
|
Nadejda Krupskaya
i se alătură în străinătate după terminarea exilului în Ufa.
|
|
|
Apare
în „Iskra“ articolul său „Cu ce să începem?“,
în care schiţează un plan concret de construire a partidului marxist, plan pe care îl
dezvoltă apoi în „Ce-i de făcut?“. Lenin consideră că realizarea
unui partid politic al clasei muncitoare trebuie începută
cu organizarea unui ziar politic pe întreaga
Rusie, ziar care să susţină concepţiile social-democraţiei revoluţionare.
|
|
|
|
|
decembrie
|
Foloseşte pseudonimul „Lenin“ pentru prima oară.
|
|
|
|
1902
|
martie
|
Apare cartea „Ce-i de făcut?“, în care critică
„economismul“ şi oportunismul şi enunţă
o serie de principii ideologice şi organizatorice ale
partidului marxist. Subliniază importanţa teoriei
socialiste şi argumentează o teză fundamentală
a marxismului, şi anume că partidul marxist este unirea mişcării
muncitoreşti cu socialismul.
|
|
|
|
1903
|
aprilie
|
Lenin se mută la Geneva, după o şedere de aproape un
an în Londra.
|
|
|
|
|
iulie17(30) - august10(23)
|
Bruxelles şi Londra. Participă
la lucrările Congresului al II-lea al P.M.S.D.R. În
partid apar două fracţiuni: bolşevici („majoritari“) şi menşevici
(„minoritari“).
Lenin se separă de ziarul Iskra.
|
|
|
|
1904
|
mai
|
Apare
cartea „Un pas înainte, doi paşi înapoi“
în care critică oportunismul menşevic în
problemele organizatorice, demonstrează rolul partidului
de avangardă a proletariatului şi susţine organizarea
partidului pe baza centralismului democratic şi a
disciplinei proletare unice, obligatorie pentru toţi
membrii săi, atît pentru activiştii cu munci de
conducere, cît şi pentru membrii de rînd.
|
|
|
|
1905
|
ianuarie
|
Întemeiază,
în ajunul revoluţiei din 1905, ziarul bolşevic „Vpered“.
|
|
|
|
|
aprilie 12-27 (aprilie 25 - mai 10)
|
Londra. Al III-lea Congres al P.M.S.D.R. Menşevicii nu participă.
|
|
|
|
|
iulie
|
Scrie „Două tactici ale social-democraţiei în
revoluţia democratică“ în care critică
tactica menşevicilor şi a oportunismului internaţional,
arată că proletariatul poate şi trebuie să
fie conducătorul revoluţiei burgheze
şi elaborează teoria transformării revoluţiei
burgheze în revoluţie socialistă.
|
|
|
|
|
noiembrie
|
Se întoarce la Petersburg după ce guvernul amnistiază
exilaţii şi prizonierii politici.
|
|
|
Conduce ziarul bolşevic legal „Novaia jizn“, unde publică
regulat articole în sprijinul organizaţiilor de partid în munca lor de zi cu zi.
|
|
|
|
1906
|
aprilie 10-25 (aprilie 23 - mai 8)
|
Stockholm. Al IV-lea Congres (de unificare) al P.M.S.D.R. Menşevicii participă.
|
|
|
|
1907
|
ianuarie
|
Lenin pleacă în Finlanda din motive de
siguranţă. |
|
|
|
|
aprilie 30 - mai 19 (mai 13 - iunie 1)
|
Londra. Congresul al V-lea al P.M.S.D.R.
|
|
|
|
|
august
|
Participă la Congresul Internaţionalei Socialiste în Stuttgart.
|
|
|
|
1908
|
ianuarie
|
Soseşte la Geneva. |
|
|
|
|
februarie
|
Începe să lucreze la o carte de critică a filozofiei
idealiste contemporane.
|
|
|
|
|
aprilie
|
Îl vizitează pe Gorki pe Insula Capri.
|
|
|
|
|
mai - octombrie
|
Elaborează „Materialism şi
empirocriticism“ (la Geneva
şi Londra).
|
|
|
|
1909
|
noiembrie
|
Se mută la Paris. Studiază la Paris mişcarea muncitorească
franceză.
|
|
|
Apare „Materialism şi empirocriticism“ -
principala sa operă filozofică - în care apără
şi dezvoltă materialismul dialectic şi
materialismul istoric.
|
|
|
|
1910
|
august
|
Participă la Conferinţa celei de-a doua Internaţionale
la Copenhaga. |
|
|
|
1911
|
vara
|
Susţine cursuri la şcoala de lîngă Paris. |
|
|
|
1912
|
ianuarie
|
Conferinţa de la Praga. Se pun bazele unui partid independent al bolşevicilor,
prin excluderea din partid a menşevicilor.
|
|
|
Pentru a fi mai aproape de Rusia, se mută de la Paris la
Cracovia.
|
|
|
|
|
aprilie 22 (mai 5)
|
Primul număr al ziarului „Pravda“, publicat în
Petersburg. |
|
|
|
1913 |
martie
|
Publică „Destinele istorice ale învăţăturii lui
Karl Marx“ şi „Trei izvoare şi trei părţi
constitutive ale marxismului“, cu ocazia a 30
de ani de la moartea lui Karl Marx.
|
|
|
|
1913-1914
|
|
Elaborează programul marxist în problema naţională, program
pe care îl expune în „Note critice în problema naţională“
(1913) şi „Dreptul naţiunilor la autodeterminare“ (1914).
|
|
|
|
1914
|
|
Scrie articolul „Karl Marx (Scurtă schiţă
biografică şi expunere a marxismului)“
|
|
august
|
La izbucnirea războiului, Lenin este arestat de poliţia
austriacă şi ţinut închis 11 zile. După
ce este eliberat din închisoare, se mută în Elveţia.
|
|
|
Ia atitudine categorică împotriva războiului.
|
|
|
|
1914-1915
|
|
Lucrează la cele 10 caiete de conspecte şi extrase (majoritatea
din Hegel) cunoscute sub numele de „Caiete filozofice“.
|
|
|
|
1915
|
septembrie
|
Se întruneşte la Zimmerwald (Elveţia) prima conferinţă
a internaţionaliştilor împotriva războiului.
|
|
|
|
1916
|
ianuarie - iulie
|
Scrie „Imperialismul, stadiul cel mai înalt al
capitalismului“, în care dezvoltă în mod creator marxismul potrivit cu noile condiţii istorice. |
|
|
|
1916
|
februarie
|
Se mută la Zürich.
|
|
|
|
1916
|
aprilie
|
A doua conferinţă a internaţionaliştilor,
cea de la Kienthal, contribuie la gruparea elementelor
internaţionaliste care vor forma mai tîrziu Internaţionala
a treia, Comunistă.
|
|
|
|
1917
|
martie
|
În Rusia se formează guvernul provizoriu.
|
|
|
|
1917
|
aprilie 3(16)
|
Soseşte
la Petrograd, unde muncitorii îi fac o primire triumfală.
|
|
|
|
|
aprilie
|
Scrie „Tezele din Aprilie“, susţinînd transformarea
revoluţiei burgheze în revoluţie socialistă.
|
|
|
|
|
iunie
|
Primul Congres al Sovietelor de muncitori, soldaţi
şi ţărani.
|
|
|
|
|
iulie
|
Guvernul provizoriu emite împotriva
lui Lenin un ordin de arestare. Lenin este nevoit să plece în Finlanda.
|
|
|
|
|
iulie 26 -august 3 (august 8-16)
|
Al VI-lea Congres al P.M.S.D.R. (bolşevic) în Petrograd.
Lenin, urmărit
de guvernul provizoriu, nu poate să asiste la congres.
|
|
|
|
|
august - septembrie
|
Scrie cartea „Statul şi revoluţia“
în care dezvoltă teoria marxistă despre stat.
|
|
|
|
|
septembrie
|
Într-o
serie de articole şi de scrisori adresate Comitetului
Central şi Comitetelor de partid din Petrograd şi Moscova, Lenin
cheamă la organizarea insurecţiei armate.
|
|
|
|
|
octombrie 7
|
Lenin vine ilegal din Finlanda la Petrograd.
|
|
|
|
|
octombrie 10
|
Pe baza raportului său, Comitetul Central adoptă o
rezoluţie cu privire la insurecţia armată.
|
|
|
|
|
octombrie
24 spre
25
|
Lenin soseşte la Smolnîi şi preia conducerea directă
a insurecţiei care începuse.
|
|
|
|
|
octombrie 25 (noiembrie 7)
|
Marea Revoluţie Socialistă din
Octombrie.
|
|
|
|
|
Se deschide al II-lea Congres general al Sovietelor din Rusia,
care proclamă trecerea întregii puteri în mîinile Sovietelor.
|
|
|
|
|
octombrie 26
|
La cea de-a doua şedinţă a Congresului, Lenin
prezintă două rapoarte, în care propune şi argumentează
decretele asupra păcii şi asupra pămîntului.
|
|
|
Lenin este ales preşedinte
al Consiliului Comisarilor Poporului.
|
|
|
|
1918
|
martie 6-8
|
Petrograd. Congresul
al VII-lea al P.M.S.D.R. (b) schimbă denumirea
partidului în Partidul Comunist (bolşevic) din Rusia.
|
|
|
|
|
martie 5
|
Tratatul de încheiere a păcii cu Germania.
|
|
|
|
|
martie 10
|
Lenin şi guvernul sovietic se mută la Moscova.
|
|
|
|
|
august 30
|
Atentat săvîrşit de socialiştii-revoluţionari. Lenin
este rănit.
|
|
|
|
1919
|
martie 2-6
|
Este formată Internaţionala a III-a, Comunistă.
|
|
|
|
|
martie 18-23
|
Moscova. Congresul al VIII-lea al P.C. (b) din Rusia.
|
|
|
|
1920
|
primăvara
|
Scrie „«Stîngismul» - boala
copilăriei comunismului“.
|
|
|
|
|
martie 29 - aprilie 5
|
Moscova. Congresul al IX-lea al P.C. (b) din Rusia.
|
|
|
|
|
octombrie 2
|
Rosteşte cuvîntarea „Sarcinile Uniunii
Tineretului“.
|
|
|
|
|
decembrie 22-29
|
Al VIII-lea Congres general al Sovietelor adoptă planul de electrificare al ţării
(GOELRO).
|
|
|
|
1921
|
martie 8-16
|
Moscova. Congresul al X-lea al P.C. (b) din Rusia. Se face trecerea la noua politică
economică.
|
|
|
|
1922 |
martie
27 - aprilie 2
|
Moscova. Congresul al XI-lea al P.C. (b) din Rusia. Este ultimul
congres la care Lenin participă.
|
|
|
|
|
mai 26
|
Suferă primul atac cerebral.
|
|
|
|
|
noiembrie 20
|
Lenin ia cuvîntul la plenara Sovietului din Moscova în problema
politicii interne şi externe. A fost ultima sa cuvîntare.
|
|
|
|
|
decembrie 30
|
La primul Congress Unional al Sovietelor este proclamată
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.
|
|
|
|
1922-23
|
decembrie 25, ianuarie 4
|
Prin „Scrisoare către congres“, Lenin
propune mărirea
numărului membrilor Comitetului Central de la 27 de persoane la 50-100
de persoane şi susţine importanţa conducerii colective. Scrisoarea a fost
citită delegaţilor la Congresul al XIII-lea din 23-31 mai 1924.
|
|
|
|
1923
|
ianuarie-martie 2
|
Elaborează ultimele scrieri - „Pagini
de jurnal“, „Despre
cooperaţie“, „Despre revoluţia noastră“, „Mai bine
mai puţin, dar mai bine“ - în care face bilanţul
muncii depuse în anii revoluţiei şi schiţează
planul de construire a socialismului (industrializarea,
electrificarea întregii economii naţionale,
transformarea agriculturii pe baze socialiste, înfăptuirea
revoluţiei culturale). |
|
|
|
|
martie 9
|
Suferă un nou atac cerebral.
|
|
|
|
|
aprilie 17-25
|
Moscova. Congresul al XII-lea al P.C. (b) din Rusia. Lenin nu
participă, fiind grav bolnav.
|
|
|
|
1924
|
ianuarie 21
|
Orele 18.50. Lenin a încetat din viaţă la Gorki, lîngă Moscova.
|