C a p i t o l u l o p t. Domnul Rodbertus. Digresiune. O
nouă teorie a rentei funciare |
7 |
1. Excedentul de plusvaloare în
agricultură. Dezvoltarea mai lentă a agriculturii în comparaţie
cu industria în condiţiile capitalismului |
7 |
2. Raportul dintre rata profitului şi
rata plusvalorii. Valoarea materiei prime agricole ca element al
capitalului constant în agricultură |
14 |
3. Valoare şi preţ mediu în
agricultură. Rentă absolută |
19 |
a)
Egalizarea ratei profitului în industrie |
19 |
b)
Formularea problemei rentei funciare |
24 |
c) Proprietatea privată asupra pămîntului ca condiţie necesară a
existenţei rentei absolute. Scindarea în profit şi rentă a
plusvalorii obţinute în agricultură |
32 |
4. Teza lui Rodbertus potrivit căreia în agricultură valoarea
materiei prime nu intră în cheltuielile de producţie |
40 |
5. Premisele greşite ale teoriei rentei a lui Rodbertus |
51 |
6. Neînţelegerea de către Rodbertus a raportului
dintre preţul mediu şi valoare în industrie şi în agricultură.
Legea preţului mediu |
61 |
7. Concepţia greşită a lui Rodbertus asupra factorilor
care
determină rata profitului şi rata rentei funciare |
68 |
a) Prima teză a lui Rodbertus |
69 |
b) A doua teză a lui Rodbertus |
72 |
c) A treia teză a lui Rodbertus |
84 |
8. Adevărata esenţă a legii denaturate de Rodbertus |
91 |
9. Corelaţia dintre renta diferenţială şi renta absolută.
Caracterul istoric al rentei funciare. Despre metoda de
cercetare la Smith şi Ricardo |
94 |
10. Rata rentei şi rata profitului.
Raportul dintre productivitatea din agricultură şi
productivitatea din industrie pe diferite trepte ale dezvoltării
istorice |
107 |
|
|
C a p i t o l u l n o u ă. Observaţii cu privire
la istoria descoperirii
aşa-numitei legi ricardiene. Observaţii suplimentare cu privire
la Rodbertus (Digresiune) |
115 |
1. Descoperirea rentei diferenţiale
de către Anderson. Denaturarea concepţiilor lui Anderson în
interesul proprietarilor funciari de către Malthus, plagiatorul
său |
115 |
2. Dezvoltarea forţelor productive
ca principiu fundamental al lui Ricardo în aprecierea
fenomenelor economie. Apologia făcută de Malthus celor mai
reacţionare elemente ale claselor dominante. Infirmarea efectivă
de către Darwin a teoriei populaţiei a lui Malthus |
119 |
3. Denaturarea de către Roscher a istoriei concepţiilor
asupra rentei funciare. Exemple de obiectivitate ştiinţifică la
Ricardo. Renta în producţia agrară şi în producţia industrială.
Dubla acţiune a concurenţei |
123 |
4. Greşelile şi confuziile lui Rodbertus în problema
raportului dintre valoare şi plusvaloare în cazul scumpirii
produsului |
129 |
5. Negarea rentei absolute de către
Ricardo — o urmare a greşelilor lui în teoria valorii |
131 |
6. Teza lui Ricardo cu privire la creşterea continuă a
preţurilor la cereale. Tabelul preţurilor medii la cereale în
anii 1641—1859 |
135 |
7. Hopkins despre deosebirea dintre renta absolută şi renta
diferenţială şi dintre munca productivă şi munca
neproductivă, despre proprietatea privată ca geneză a rentei
funciare |
139 |
8. Cheltuielile de desţelenire. Perioadele de creştere a
preţurilor la cereale şi perioadele de scădere a
lor (1641—1859) |
144 |
9. Anderson contra Malthus. Teza lui Anderson cu privire a
productivitatea crescîndă a agriculturii şi influenţa ei asupra
rentei diferenţiale |
149 |
10. Inconsistenţa criticii făcute de Rodbertus teoriei rentei a
lui Ricardo. Neînţelegerea de către Rodbertus a
particularităţilor agriculturii capitaliste |
155 |
|
|
C a p i t o l u l z e c e. Teoria preţului de cost a lui Ricardo
şi Adam Smith. (Infirmare) |
168 |
A. Teoria preţului de cost a lui Ricardo |
168 |
1. Falimentul teoriei fiziocraţilor
şi dezvoltarea concepţiilor asupra rentei funciare |
168 |
2. Determinarea valorii prin timpul de muncă a Ricardo. Baza
istorică şi neajunsurile metodei lui
de cercetare |
171 |
3. Confuzia pe care o face Ricardo în problema rentei „absolute“ şi a valorii „relative“. Neînţelegerea
de către el a formei valoare |
177 |
4. Cum tratează Ricardo profitul,
rata profitului, preţurile medii etc. |
180 |
a)
Confuzia pe care o face Ricardo între capitalul constant şi
capitalul fix, între capitalul variabil şi cel circulant.
Explicaţia greşită dată de el schimbării valorilor relative |
180 |
b)
Confundarea de către Ricardo a preţului de cost cu valoarea şi
contradicţiile ce decurg de aici în a sa teorie a valorii.
Neînţelegerea de către el a procesului egalizării ratei
profitului şi transformării valorilor în preţuri de cost |
199 |
5. Preţuri medii sau preţuri de cost
şi preţuri de piaţă |
215 |
a)
Observaţii introductive : valoare individuală şi valoare de
piaţă ; valoare de piaţă şi preţ de piaţă |
215 |
b) Confundarea de către Ricardo a procesului formării valorii de
piaţă cu procesul formării preţurilor de
cost |
218 |
c)
Ambele determinări ale „preţului natural“ la Ricardo. Variaţiile
preţului de cost în funcţie de variaţiile în productivitatea
muncii |
223 |
B. Teoria preţului de cost a lui Smith |
230 |
1. Premisele greşite ale teoriei preţului de cost a lui Smith.
Inconsecvenţa lui Ricardo, datorată menţinerii identificării smithiene a valorii cu preţul de
cost |
230 |
2. Teoria lui Smith cu privire la
„rata naturală“ a salariului, profitului şi rentei |
236 |
|
|
C a p i t o l u l u n s p r e z e c
e. Teoria rentei a lui Ricardo |
251 |
1. Condiţiile istorice ale dezvoltării teoriei rentei
de către Anderson şi Ricardo |
251 |
2. Tratarea greşită de către Ricardo a preţului de cost şi
influenţa ei asupra teoriei ricardiene a rentei |
255 |
3. Insuficienţa definiţiei ricardiene a rentei |
260 |
|
|
C a p i t o l u l d o i s p r e z e c
e. Tabele cu explicaţii privind renta diferenţială |
267 |
1. Modificări în masa şi rata rentei |
267 |
2. Diferite combinări ale rentei
diferenţiale şi rentei absolute. Tabelele A, B, C, D, E |
270 |
3. Analiza tabelelor |
287 |
a) Cu
privire la tabelul A. Raportul dintre valoarea individuală şi
valoarea de piaţă |
287 |
b) Legătura dintre teoria rentei a lui Ricardo şi concepţia
productivităţii
descrescînde a agriculturii. Schimbările ratei rentei absolute
în corelaţia lor cu schimbările ratei profitului |
289 |
c)
Consideraţii privind influenţa schimbării valorii mijloacelor de
subzistenţă şi a materiei prime (deci şi a valorii maşinilor)
asupra compoziţiei organice a capitalului |
293 |
d)
Variaţiile rentei totale în funcţie de variaţia valorii de piaţă |
307 |
|
|
C a p i t o l u l t r e i s p r e z e c e. Teoria rentei a lui Ricardo. Sfîrşit |
328 |
1. Premisa ricardiană a inexistenţei proprietăţii funciare.
Trecerea la noi terenuri în funcţie de poziţia şi fertilitatea
lor |
328 |
2. Afirmaţia lui Ricardo că renta diferenţială nu poate
influenţa preţul cerealelor. Renta absolută — cauză
a creşterii preţurilor produselor agricole |
335 |
3. Concepţia lui Smith şi Ricardo
asupra „preţului natural“ al produsului agricol |
340 |
4. Ricardo despre îmbunătăţirile în
agricultură şi despre influenţa lor asupra rentei funciare |
344 |
5. Critica pe care o face Ricardo
teoriei rentei a lui Smith şi unor teze ale lui Malthus |
357 |
|
|
C a p i t o l u l p a i s p r e z e c e. Teoria rentei a lui
A. Smith |
372 |
1 Contradicţii în tratarea problemei |
372 |
2. Teza lui Smith cu privire la caracterul deosebit al cererii de
produse agricole. Elementul fiziocratic din teoria rentei a lui
Smith |
386 |
3. Cum tratează Smith raportul dintre ofertă şi cerere la
diferite feluri de produse ale pămîntului. |
|
Concluziile lui privind teoria rentei |
392 |
4. Analiza schimbării preţurilor la produsele pămîntului,
făcută de Smith |
401 |
5. Concepţiile lui Smith asupra dinamicii rentei şi aprecierea
făcută de el asupra intereselor diferitelor clase
sociale |
407 |
|
|
C a p i t o l u l c i n c i s p r e z e c e. Teoria plusvalorii
a lui Ricardo |
409 |
A. Ricardo despre profit şi rentă |
409 |
1. Confuzia pe care o face Ricardo între legile plusvalorii şi
legile profitului |
409 |
2. Diferite cazuri de schimbare a
ratei profitului |
416 |
3. Schimbări opuse în valoarea capitalului constant şi a
capitalului variabil şi influenţa lor asupra ratei
profitului |
419 |
4. Confundarea preţului de cost cu
valoarea în teoria profitului a lui Ricardo |
422 |
5. Raportul dine rata generală a
profitului şi rata rentei absolute. Influenţa exercitată de
scăderea salariului asupra preţului de cost |
24 |
B. Ricardo despre plusvaloare |
433 |
1. Cantitatea de muncă şi valoarea
muncii |
433 |
2. Valoarea capacităţii de muncă. Value of labour |
438 |
3. Plusvaloarea |
444 |
4. Plusvaloarea relativă. Salariul relativ |
458 |
|
|
C a p i t o l u l ş a i s p r e z e c e.
Teoria profitului a lui Ricardo |
468 |
1. Unele cazuri în are Ricardo face
distincţie între plusvaloare şi profit |
468 |
2. Formarea ratei generale a profitului (average profits) (sau a
“general rate of profits”) (“usual profits”) |
475 |
a) Rata medie dată a profitului ca punct de plecare
al teoriei ricardiene a profitului |
475 |
b) Concepţia greşită a lui Ricardo despre influenţa
comerţului
colonial şi în general a comerţului exterior asupra ratei
profitului |
479 |
3. Legea scăderii ratei profitului |
481 |
a) Premisele greşite ale concepţiei ricardiene asupra
scăderii ratei profitului |
481 |
b) Ideea lui Ricardo că renta crescîndă absoarbe
treptat rata profitului |
483 |
c) Transformarea unei părţi a profitului şi a unei părţi a
capitalului în rentă. Schimbarea mărimii rentei în funcţie de
cantitatea de muncă folosită în agricultură |
494 |
d)
Ilustrarea pe bază de date istorie a creşterii ratei profitului
în condiţii în care preţurile a produsele agricole cresc
simultan. Posibilitatea creşterii productivităţii muncii în
agricultură |
505 |
e) Ricardo despre scăderea ratei profitului şi a sa teorie a rentei |
507 |
|
|
C a p i t o l u l ş a p t e s p r e
z e c e. Teoria acumulării a lui Ricardo. Critica ei. (Deducerea
crizelor din forma fixă a capitalului) |
518 |
1. Greşeala lui Smith şi Ricardo, care nu au în vedere capitalul
constant. Reproducţia diferitelor părţi ale capitalului
constant |
518 |
2. Valoarea capitalului constant şi
valoarea produsului |
522 |
3. Condiţiile necesare ale acumulării
capitalului. Amortizarea capitalului fix şi rolul ei în procesul
acumulării |
525 |
4. Dependenţa reciprocă a ramurilor
de producţie în procesul acumulării. Transformarea nemijlocită a
unei părţi din plusvaloare în capital constant în agricultură şi
în construcţia de maşini |
529 |
5. Transformarea plusvalorii
capitalizate în capital constant şi capital variabil |
538 |
6. Problema crizelor (Observaţii
introductive). Distrugerea capitalului în timpul crizelor |
541 |
7. Absurditatea negării
supraproducţiei de mărfuri în condiţii în care concomitent se
recunoaşte existenţa unei supraabundenţe de capital |
546 |
8. Negarea de către Ricardo a supraproducţiei generale.
Posibilitatea crizei rezultă din contradicţiile interne ale
mărfii şi ale banilor |
549 |
9. Concepţia greşită a lui Ricardo
asupra raportului dintre producţie şi consum în condiţiile
capitalismului |
556 |
10. Transformarea posibilităţii
crizei în realitate. Criza ca manifestare a tuturor
contradicţiilor economiei burgheze |
558 |
11. Despre formele crizei |
564 |
12. Contradicţii între producţie şi consum în condiţiile
capitalismului. Transformarea supraproducţiei principalelor
articole de consum în supraproducţie generală |
568 |
13. Rămînerea în urmă a pieţei faţă de creşterea
producţiei. Concepţia lui Ricardo asupra cererii nelimitate şi
asupra folosirii nelimitate a capitalului |
575 |
14. Contradicţia dintre dezvoltarea impetuoasă a forţelor
productive şi caracterul limitat al consumului maselor ca bază a
supraproducţiei. Caracterul apologetic al teoriei
imposibilităţii supraproducţiei generale |
578 |
15. Concepţiile lui Ricardo asupra diferitelor moduri de
acumulare a capitalului şi asupra consecinţelor economice
ale acumulării |
586 |
|
|
C a p i t o l u l o p t s p r e z e c e. Miscelanee la Ricardo.
Încheiere la Ricardo (John Barton) |
599 |
A. Venitul brut şi venitul net |
599 |
B. Maşinile. Ricardo şi Barton
despre influenţa maşinilor asupra situaţiei clasei muncitoare |
603 |
1. Concepţiile lui Ricardo |
603 |
a)
Ricardo despre înlăturarea muncitorilor de către maşini |
603 |
b) Ricardo despre influenţa perfecţionărilor în producţie asupra
valorii mărfurilor. Teza greşită că fondul de salarii destinat
muncitorilor concediaţi devine disponibil |
605 |
c) Probitatea lui Ricardo, care şi-a revizuit concepţiile
asupra folosirii maşinilor. Premise anterioare greşite care au
persistat la Ricardo şi în noul său mod de a pune problema |
608 |
d) Ricardo despre consecinţele pe are le are pentru clasa
muncitoare introducerea maşinilor |
619 |
2. Concepţiile lui Barton |
633 |
a) Barton despre scăderea relativă a cererii de muncă în procesul
acumulării capitalului. Interpretarea unilaterală de către el a
influenţei compoziţii organice a capitalului în acest proces |
633 |
b) Barton despre mişcarea salariului şi creşterea populaţiei |
638 |
|
|
ANEXE |
|
1. O formulare mai veche a tezei cu privire la concordanţa
permanentă dintre cerere şi ofertă în agricultură. Rodbertus
şi economiştii-practicieni din secolul al XVIII-lea |
645 |
2. Nathaniel Forster despre rivalitatea dintre proprietarii
funciari şi industriaşi |
647 |
3. Concepţia lui Hopkins asupra raportului
dintre rentă şi profit |
648 |
4. Carey, Malthus şi James Deacon Hume despre îmbunătăţirile
în agricultură |
649 |
5. Hodskin şi Anderson despre creşterea
productivităţii muncii în agricultură |
651 |
6. Scăderea ratei profitului |
652 |
|
|
ADNOTĂRI ŞI INDICI |
|
Citate în limbi străine |
655 |
Adnotări |
737 |
Indice bibliografic |
758 |
Indice de lucrări citate, apărute şi în limba
română |
763 |
Indice de nume |
764 |
Tablou de greutăţi, măsuri şi monede |
769 |
|
|
ILUSTRAŢII |
|
Prima pagină din partea a II-a a
manuscrisului lui K. Marx „Teorii asupra plusvalorii“ (pagina
445 din caietul al X-lea al manuscrisului din 1861—1863) |
9 |
O pagină din „Teorii asupra plusvalorii“ în manuscrisul lui K.
Marx, cu un tabel cuprinzînd preţurile medii ale grîului în
perioada 1641—1749 |
140 |