Prefaţă |
V |
[Cuprinsul manuscrisului lucrării „Teorii
asupra plusvalorii“] |
3 |
[Observaţie generală] |
6 |
|
|
[C a p i t o l u l î n t î i] SIR JAMES STEUART [Distincţie între
„profit upon alienation“ şi creşterea pozitivă a avuţiei] |
7 |
|
|
[C a p i t o l u l d o i] FIZIOCRAŢII |
14 |
[ 1. Transferarea problemei originii plusvalorii din sfera circulaţiei
în cea a producţiei nemijlocite. Renta funciară ca
unică formă a plusvalorii] |
14 |
[ 2. Contradicţii în sistemul
fiziocraţiei : învelişul ei feudal şi esenţa ei burgheză ;
dualitate în tratarea plusvalorii] |
19 |
[
3. Quesnay despre cele trei clase ale societăţii. Dezvoltarea
teoriei fiziocrate de către Turgot : elemente ale unei
analize mai profunde a relaţiilor capitaliste] |
23 |
[ 4. Identificarea valorii cu materia lui Paoletti] |
30 |
[ 5. Elemente fiziocrate la Adam
Smith] |
30 |
[ 6. Fiziocraţii ca adepţi ai marii
agriculturi capitaliste] |
34 |
[ 7. Contradicţii în concepţiile
politice ale fiziocraţilor. Fiziocraţii şi revoluţia franceză] |
36 |
[ 8. Vulgarizarea doctrinei
fiziocrate de către reacţionarul prusian Schmalz] |
37 |
[ 9. Împotriva prejudecăţii
fiziocraţilor] |
38 |
|
|
[C a p i t o l u l t r e i] ADAM
SMITH |
40 |
[ 1. Cele două determinări ale
valorii la Smith] |
40 |
[ 2.
Teoria generală a plusvalorii la Smith. Profitul, renta funciară
şi dobînda ca scăzăminte din produsul muncii
muncitorului] |
48 |
[ 3. Descoperirea de către Smith a producţiei de plusvaloare
în toate sferele muncii sociale] |
57 |
[ 4. Neînţelegerea de către Smith a acţiunii legii valorii în
schimbul dintre capital şi munca salariată] |
58 |
[ 5. Confundarea plusvalorii cu profitul — element vulgar în
teoria lui Smith] |
60 |
[ 6. Concepţia greşită a lui Smith
asupra profitului, rentei funciare şi salariului ca surse ale
valorii] |
64 |
[ 7. Ambiguitatea concepţiei lui
Smith asupra raportului dintre valoare şi venituri. Concepţia
lui asupra „preţului natural“ ca sumă a salariului, profitului
şi rentei] |
67 |
[ 8. Greşeala pe care o face Smith reducînd întreaga
valoare a produsului social la venituri. Contradicţii în
concepţiile lui asupra venitului brut şi venitului net] |
70 |
[ 9. Say ca vulgarizator al teoriei lui Smith. Identificarea de
către Say a produsului social brut cu venitul social.
Încercări de a le diferenţia la Storch şi la Ramsay] |
75 |
[10. Analiza modului în care este
posibil ca profitul anual şi salariul anual să cumpere mărfurile
produse anual, care, în afară de profit şi de salariu, conţin şi
capital constant |
79 |
[a)
Imposibilitatea înlocuirii capitalului constant al
producătorilor de obiecte de consum prin schimbul între aceşti
producători] |
79 |
[b)
Imposibilitatea înlocuirii întregului capital constant al
societăţii prin schimb între producătorii de obiecte de consum
şi producătorii de mijloace de producţie] |
98 |
[c)
Schimbul de capital contra capital între producătorii de
mijloace de producţie. Produsul anual al muncii şi produsul
muncii nou adăugate anual] |
112 |
[11. Concepţiile contradictorii ale
lui Smith asupra măsurii valorilor] |
124 |
|
|
[C a p i t o l u l p a t r u] TEORII
CU PRIVIRE LA MUNCA PRODUCTIVĂ ŞI MUNCA NEPRODUCTIVĂ |
126 |
[1. Muncă productivă în sensul
producţiei capitaliste este munca salariată care produce
plusvaloare] |
126 |
[ 2. Concepţiile fiziocraţilor şi ale mercantiliştilor despre
munca productivă] |
127 |
[ 3. Ambiguitatea concepţiei lui
Smith despre munca productivă] |
129 |
[a) Interpretarea muncii productive ca muncă ce se schimbă
contra capital] |
129 |
[b)
Interpretarea muncii productive ca muncă ce se realizează în
marfă] |
134 |
[ 4. Vulgarizarea economiei politice burgheze în determinarea
muncii productive] |
148 |
[ 5. Adepţi ai concepţiilor lui Smith asupra muncii productive.
Cu privire la istoria acestei probleme] |
150 |
[a) Ricardo şi Sismondi — adepţi ai primei interpretări
date de Smith muncii productive] |
150 |
[b) Primele încercări de a face o distincţie între munca
productivă şi munca neproductivă (D'Avenant, Petty)] |
151 |
[c) John Stuart Mill — adept al celei de-a doua interpretări
date de Smith muncii productive] |
156 |
[ 6. Germain Garnier] |
156 |
[a)
Confundarea muncii care se schimbă pe capital cu munca care se
schimbă pe venit. Concepţia greşită că întregul capital este
înlocuit cu veniturile consumatorilor] |
157 |
[b) Înlocuirea capitalului constant prin intermediul schimbului
de capital contra capital] |
162 |
[c)
Premisele vulgare ale polemicii lui Garnier cu Smith. Revenirea
lui Garnier la concepţiile fiziocraţilor. Ideea despre consumul
muncitorilor neproductivi ca sursă a producţiei — un pas înapoi
în comparaţie cu fiziocraţii) |
173 |
[ 7. Charles Ganilh] |
178 |
[a)
Concepţie mercantilistă despre schimb şi valoarea de schimb] |
178 |
[b)
Orice muncă plătită considerată muncă productivă] |
185 |
[
8. Ganilh şi Ricardo despre venitul net. Ganilh — adept al
reducerii populaţiei productive ; Ricardo — adept al acumulării
capitalului şi al creşterii forţelor productive] |
189 |
[ 9. Schimb de venit şi schimb de
capital] |
207 |
[a)
Schimb de venit pe venit] |
208 |
[b)
Schimb de venit pe capital] |
212 |
[c)
Schimb de capital pe capital] |
221 |
[10. Ferrier. Caracterul protecţionist al atacului îndreptat de
el
împotriva teoriei lui Smith cu privire la munca productivă şi la
acumulare. Confuzia pe care o face Smith în problema acumulării.
Elementul vulgar din concepţia lui despre muncitorii productivi] |
229 |
[11. Lauderdale. Adversar al teoriei
acumulării a lui Smith şi al distincţiei pe care o face acesta
între munca productivă şi munca neproductivă] |
242 |
[12. Say despre „produsele nemateriale“. Justificarea unei
creşteri vertiginoase a muncii neproductive] |
244 |
[13. Destutt de Tracy. Concepţie vulgară asupra originii
profitului. Proclamarea capitaliştilor activi drept unicii
muncitori productivi] |
247 |
[14. Caracteristica generală a
polemicii împotriva distincţiei făcute de Smith între munca
productivă şi munca neproductivă] |
260 |
[15. Henri Storch. Abordarea
neistorică a legăturii dintre producţia materială şi cea
spirituală. Concepţia lui despre „munca nematerială“ a claselor
dominante] |
263 |
[16. Nassau Senior. Proclamarea
tuturor activităţilor utile burgheziei ca fiind productive.
Ploconirea în faţa burgheziei şi a statului burghez] |
266 |
[17. P. Rossi. Ignorarea formei sociale a fenomenelor economice.
Concepţia vulgară a „economisirii muncii“ de către muncitorii
neproductivi] |
271 |
[18. Chalmers — apologet al risipei făcute de cei bogaţi, de
stat şi de biserică] |
279 |
[19. Observaţii finale cu privire la
Smith şi la distincţia pe care o face acesta între munca
productivă şi munca neproductivă] |
280 |
|
|
[C a p i t o l u l c i n c i] NECKER. Prezentarea opoziţiei dintre
clase în capitalism ca opoziţie între sărăcie şi avuţie] |
285 |
|
|
[C a p i t o l u l ş a s e] Digresiune. Tableau
Économique suivant Quesnay] |
289 |
[ 1. Circulaţia dintre fermieri şi
proprietarii funciari. Întoarcerea banilor
la fermier, moment ce nu exprimă reproducţia] |
290 |
[ 2. Despre circulaţia banilor între
capitalist şi muncitor] |
297 |
[a)
Fraze absurde despre salariu ca avans dat de capitalist
muncitorului. Concepţia burgheză despre profit ca primă de risc] |
297 |
[b) Cumpărarea mărfurilor de la capitalist de către muncitor. O
reîntoarcere a banilor care nu este expresia vreunui act de reproducţie] |
305 |
[ 3. Circulaţia dintre fermier şi industriaş în Tableau
Économique] |
313 |
[ 4. Circulaţia mărfurilor şi circulaţia banilor în Tableau
Économique. Diferite cazuri de reîntoarcere a banilor la
punctul de plecare] |
318 |
[ 5. Importanţa pe care o prezintă Tableau
Économique
în istoria economiei politice] |
328 |
|
|
[C a p i t o l u l ş a p t e] LINGUET [Polemica cu concepţia
burghezo-liberală despre libertatea muncitorului] |
330 |
|
|
ANEXE |
|
Hobbes despre rolul economic al
ştiinţei, despre muncă şi despre valoare |
339 |
Petty |
340 |
[a)
Teoria populaţiei — Critica profesiunilor neproductive] |
340 |
[b)
Determinarea valorii prin timpul de muncă] |
341 |
[c) Determinarea preţului pămîntului, rentei şi dobînzii] |
344 |
[d) „Raportul de egalitate natural dintre pămînt
şi muncă“] |
347 |
[ 3. Petty, Sir Dudley North, Locke] |
350 |
Locke. [Tratarea rentei şi a dobînzii din punctul de vedere al
teoriei burgheze a dreptului natural] |
351 |
North. [Banii ca capital. Dezvoltarea comerţului — cauză a
scăderii ratei
dobînzii] |
354 |
[Berkeley despre sîrguinţă ca sursă a avuţiei] |
359 |
Hume şi Massie |
360 |
[a) Dobînda la Massie
şi la Hume] |
360 |
[b) Hume. Scăderea profitului şi a dobînzii
în funcţie de dezvoltarea comerţului şi a industriei] |
360 |
[c) Massie. Dobînda ca parte a profitului. Explicarea mărimii
dobînzii prin rata profitului] |
362 |
[Completare la capitolul despre
fiziocraţi] |
365 |
[a) Observaţii suplimentare la Tableau
Économique] |
365 |
[b)
Revenirea fiziocraţilor la sistemul mercantilist. Revendicarea
liberei concurenţe] |
366 |
[c) Quesnay :
În cadrul schimbului nu este posibilă o reală
sporire a valorii] |
367 |
[Buat] [Apologia aristocraţiei funciare] |
368 |
[John Gray] [Polemica împotriva
aristocraţiei funciare de pe poziţiile fiziocraţilor] |
370 |
Digresiune (despre munca productivă) |
375 |
Productivitatea capitalului. Munca
productivă şi munca neproductivă |
377 |
[a) Toate forţele productive ale muncii sociale apar ca forţe
productive ale capitalului] |
377 |
[b)
Munca productivă în sistemul producţiei capitaliste] |
381 |
[c)
Două momente esenţial diferite în schimbul dintre capital şi
muncă] |
385 |
[d)
Valoarea de întrebuinţare specifică a muncii productive pentru
capital] |
388 |
[e)
Munca neproductivă ca muncă care prestează servicii ; cumpărarea
serviciilor în condiţiile capitalismului. Concepţia vulgară
asupra raportului dintre capital şi muncă ca schimb de servicii] |
390 |
[f)
Munca meseriaşilor şi a ţăranilor în societatea capitalistă] |
396 |
[g)
Determinarea secundară a muncii productive ca muncă care se
realizează în avuţie materială] |
398 |
[h)
Manifestări ale capitalismului în domeniul producţiei
nonmateriale] |
399 |
[i)
Problema muncii productive prin prisma procesului de ansamblu al
producţiei materiale] |
400 |
[k)
Industria transporturilor ca ramură a producţiei materiale.
Munca productivă în industria transporturilor] |
401 |
[13. Schiţe de plan pentru părţile I şi a IlI-a
ale „Capitalului“] |
403 |
[a)
Planul pentru partea I sau secţiunea I a „Capitalului“] |
403 |
[b)
Planul pentru partea a III-a sau pentru secţiunea a III-a a
„Capitalului“] |
403 |
[c)
Planul pentru capitolul al doilea al părţii a III-a a
„Capitalului“) |
404 |
|
|
ADNOTĂRI ŞI INDICI |
|
Citate în limbi străine |
409 |
Adnotări |
473 |
Indice bibliografic |
493 |
Indice de lucrări citate, apărute şi în
limba română |
501 |
Indice de nume |
502 |
Tablou de greutăţi, măsuri şi monede |
509 |
|
|
ILUSTRAŢII |
|
Prima pagină a manuscrisului lui K. Marx „Teorii asupra
plusvalorii“. (Începutul caietului al Vl-lea
al manuscrisului din 1861—1863) |
9 |
Prima pagină din manuscrisul lui Marx
„Teorii asupra plusvalorii“, cu o corectură făcută de Engels |
11 |
O pagină din manuscrisul lui Marx „Teorii asupra plusvalorii“,
cu prezentarea „Tableau Économique“ al lui Quesnay |
291 |