Sursa: Karl Marx, Bazele criticii economiei politice,
Volumul 1 (1972),
Volumul 2 (1974), Editura Politică, Bucureşti;
Grundrisse
Transcriere: Levos, 2021
Capitolul al XIV-lea: despre salariu
I. Producție, consum, repartiție, schimb (circulație)
1. Producție
2. Raportul general dintre producție și repartiție, schimb, consum
c) În sfîrșit, schimbul și circulația. Schimb și producție
[α) Incompatibilitatea „banilor-muncă“ cu creșterea productivității muncii]
[β) Incompatibilitatea „banilor-muncă“ cu deosebirea reală dintre valoarea mărfurilor și prețul lor]
[b) Transformarea produsului în marfă și a valorii mărfii în bani, în procesul schimbului]
[d) Incompatibilitatea „banilor-muncă“ cu forma-marfă a produsului]
[4) Obiectivarea relațiilor sociale în condițiile societății burgheze]
[6) Metalele nobile ca purtători ai relației bănești]
a) Aurul și argintul în comparație cu celelalte metale
b) Oscilațiile corelației valorilor diferitelor metale
[B) Circulația banilor și circulația mărfurilor]
[1) Caracterul intercondiționat al circulației mărfurilor și circulației banilor]
a) [Banii ca măsură a valorii]
b) [Banii ca mijloc de circulație]
c) Banii ca reprezentant material al avuției (acumularea banilor)
[III] Capitolul despre capital
[Secțiunea întîi] Procesul de producție a capitalului
[A)] Transformarea banilor în capital
[1) Circulația simplă a mărfurilor în sistemul relațiilor de producție al societății burgheze. Egalitate burgheză și libertate burgheză]
[2) Capitalul ca relație dominantă a societății burgheze]
[3) Trecerea de la circulația simplă a mărfurilor la producția capitalistă]
[a)] Circulația și valoarea de schimb provenită din circulație, ca premisă a capitalului
[b)] Valoarea de schimb care provine din circulație se constituie ca premisa a ei, se conservă în ea și se înmulțește prin intermediul muncii
[4)] Cele două procese diferite care au loc în schimbul dintre capital și muncă
[a) Considerații preliminare]
[b) Cu privire la structura studiului despre capital. Capital și proprietate funciară modernă. Trecerea de la proprietatea funciară la munca salariată. Piețele]
[c)] Schimbul dintre capital și forța de muncă
[d)] Procesul muncii inclus în capital
[B)] Procesul muncii și procesul de valorificare
[1)] Transformarea muncii în capital
[2) Autovalorificarea ca o condiție necesară a producției capitaliste]
[3) Supramunca — sursă a plusvalorii. Menirea istorică a capitalului]
[4) Problema genezei plusvalorii în istoria economiei politice burgheze. Avuția burgheză ca mijlocitor între valoarea de schimb și valoarea de întrebuințare]
[5) Influența creșterii forței productive a muncii asupra mărimii plusvalorii. Scăderea sporului de plusvaloare relativă pe măsura creșterii forței productive a muncii]
[C)] Plusvaloare absolută și plusvaloare relativă
[1)] Despre creșterea valorii capitalului. [Erori și neclarități în această problemă la Ricardo]
[2)] Capital constant și capital variabil
[a) Conservarea valorii capitalului constant în procesul de producție]
[b) Conservarea valorii de întrebuințare a capitalului constant prin intermediul noii munci vii]
[3) Corelația dintre capitalul constant și capitalul variabil]
[a) Rolul diferit al capitalului constant și al capitalului variabil în formarea ratei profitului]
[b) Rata profitului și rata plusvalorii]
[c) Creșterea părții constante a capitalului în raport cu partea sa variabilă, ca expresie a creșterii productivității muncii]
[4) Dubla tendință a capitalului de a mări munca vie folosită și de a reduce munca necesară]
[Secțiunea a doua] Procesul de circulație a capitalului
[A) Reproducția și acumularea capitalului în procesul său de circulație]
[1] Trecerea capitalului din procesul de producție în procesul de circulație. [Unitate și contradicție între procesul de conservare a valorii capitalului folosit, procesul său de valorificare și procesul de realizare a valorii produsului obținut]
[2) Tendința capitalului de a dezvolta nelimitat forța productivă.] Limitele producției capitaliste. Supraproducția
[3) Negarea supraproducției de către economiștii burghezi. Încercare nereușită de a o explica la Prudhon.] Cum este posibil ca, în prețul mărfii pe care o cumpără, muncitorul să plătească profitul etc, și să capete totuși salariul necesar
[4) Procesul acumulării capitaliste]
[a) Transformarea supramuncii în capital, ca particularitate specifică a acumulării capitaliste]
[b) Formarea ratei generale a profitului și influența ei asupra salariului muncitorului. Realizarea plusvalorii în schimbul dintre capitaliști]
[c) Proporțiile acumulării capitaliste. Deprecierea capitalului în perioade de criză]
[d) Capitalul în calitate de bani în diferitele lor funcții. „Capitalul în general“ ca o categorie economică]
[e) Formarea capitalului adițional. Transformarea condițiilor producției capitaliste în rezultate ale muncii salariate înseși. Reproducerea relației dintre muncă și capital]
[5)] Acumularea primitivă a capitalului
[a) Premisele istorice ale capitalului și raportul dintre acestea și producția capitalistă deja existentă]
[b) Serviciile personale ca opus al muncii salariate productive]
[B)] Forme premergătoare producției capitaliste
[1) Premise naturale și economice pentru ca un individ să-și poată însuși condițiile obiective ale muncii. Diferite forme de obște]
[a) Proprietatea inițială a indivizilor care lucrează asupra condițiilor naturale ale muncii lor]
[b) Forma asiatică de proprietate]
[c) Forma antică de proprietate]
[d) Forma germanică de proprietate; deosebirile existente între ea și formele asiatică și antică]
[e) Caracterul limitat al relațiilor de producție ale orînduirii de obște. Avuția în lumea antică, în societatea burgheză și în comunism]
[f) Confuzia lui Proudhon în problema originii proprietății. Adevăratele premise ale apariției proprietății. Sclavagismul și iobăgia]
[g) Cauzele descompunerii obștii și ale proprietății bazate pe ea]
[2) Procesul istoric al apariției relațiilor de producție capitaliste]
[a) Destrămarea formelor precapitaliste ale raportului dintre lucrător și condițiile obiective ale muncii]
[b) Separarea condițiilor obiective ale muncii de munca însăși. Formarea inițială a capitalului]
[C) Circuitul și rotația capitalului]
[1)] Circulația capitalului și circulația banilor
[2)] Procesul de producție și procesul de circulație ca momente ale circulației capitalului
[3) Transformarea produsului în bani în procesul de rotație a capitalului]
[4)] Cheltuieli de circulație. Condițiile generale ale producției spre deosebire de cele particulare
[5) Circulația ca moment al procesului de producție capitalist]
[6)] Influența circulației asupra determinării valorii. Deosebirea dintre modul de producție capitalist și toate modurile de producție anterioare. Egalizarea condițiilor circulației pentru diferitele capitaluri
[D) Teorii burgheze cu privire la plusvaloare și profit]
[1) Neînțelegerea de către Ricardo și alți economiști burghezi a originii plusvalorii. Confundarea plusvalorii cu profitul]
[2) Wakefield despre condițiile producției capitaliste în colonii]
[3) Cum identifică Malthus cantitatea de muncă cu „valoarea muncii“]
[4)] Teoria lui Carey cu privire la ieftinirea capitalului pentru muncitor. Wakefield despre contradicția dintre teoria ricardiană a muncii salariate și teoria ricardiană a valorii
[5)] Capitalul inactiv [în tratarea lui Bailey]. Creșterea producției fără o prealabilă creștere a capitalului
[6)] Cum tratează Wade capitalul. Capitalul ca forță socială. [Cum confundă economiștii burghezi latura materiala a capitalului cu forma lui socială]
[7) Teoria lui Ricardo ca reflectare a antagonismelor de clasă ale societății capitaliste]
[8) Natura socială a modului de producție capitalist așa cum o înțeleg economiștii burghezi]
[a) Scopul producției capitaliste în formularea pe care i-o dă Chalmers]
[b) Deosebiri în ceea ce privește durata rotației capitalului. Inegalitatea perioadelor necesare pentru producerea diferitelor mărfuri]
[c)] În noțiunea de muncitor liber se subînțelege pauperul. [Falsitatea teoriei malthusiene a suprapopulatei. Populație excedentară și capital excedentar în capitalism]
[d) A. Smith: Munca este un sacrificiu. Caracterul antagonist al muncii în societățile bazate pe exploatare și munca realmente liberă în comunism]
[9) Tratarea profitului și a capitalului în economia politică burgheză]
[E) Circuitul și rotația capitalului (sfîrșitul secțiunii C).]
Capital fix și capital circulant
[1) Capital care circulă și capital care e fixat]
[2)] Cheltuieli de circulație. Timp de circulație și timp de muncă. [Rotația capitalului și valorificarea lui]
[3) Storch despre circulația capitalului.] Capitalul circulant — caracteristică generală a capitalului. Anul ca măsură a rotațiilor capitalului circulant
[4) Economiștii burghezi despre deosebirea dintre capitalul fix și capitalul circulant]
[5)] Capital constant și capital variabil. Concurența. [Corelația dintre plusvaloare, timp de producție și timp de circulație]
[6) O parte a capitalului se află în faza de producție, cealaltă parte în faza de circulație.] Succesiunea de forme și schimbul de substanțe în procesul de circulație a capitalului
[7)] Deosebirea dintre timpul de producție și timpul de muncă. [Confuzia lui Storch în ceea ce privește „mijloacele de accelerare a circulației“]
[8)] Mica circulație ca proces de schimb între capital și forța de muncă în general. Capitalul și reproducerea forței de muncă
[9)] Tripla determinare sau tripla modalitate a circulației. Timpul de rotație a capitalului total împărțit în capital circulant și capital fix. Rotația medie a unui asemenea capital. Influența capitalului fix asupra timpului total de rotație a capitalului. Capital fix care circulă
[10) Dezvoltarea capitalului fix ca indiciu al dezvoltării producției capitaliste]
[a) Sistemul de mașini ca fermă de mijloace de muncă adecvată capitalismului]
[b) Descompunerea capitalului ca formă de producție dominantă odată cu dezvoltarea societății burgheze]
[c) Creșterea producției mijloacelor de producție datorită creșterii productivității muncii. Timpul liber în societatea capitalistă și în comunism]
[11)] Concepția istorică a lui Owen despre producția (capitalistă) industrială
[12) Forme de capital și agenți naturali. Considerații diverse despre capitalul fix și capitalul circulant]
[13) Circulația și înlocuirea capitalului fix și a celui circulant]
[14) F. M. Eden despre munca liberă în societatea burgheză, ca formă latentă a pauperismului]
[15) Conexiunea dintre circulație și reproducția capitalului fix și a capitalului circulant. Valoarea capitalului fix și eficiența lui]
Secțiunea a treia. Procesul de fructificare a capitalului. (Dobîndă. Profit. Cheltuieli de producție etc.)
[A)] Transformarea plusvalorii în profit
[1)] Rata profitului și suma profitului. Scăderea ratei profitului
[2)] Capital și venit. Cheltuieli de producție. [Plusvaloare și profit]
[3) Mașinile, valoarea și rolul lor în sporirea supramuncii. Expunerea succintă a tezelor generale cu privire la plusvaloare]
[4)] Modificări în corelația părților componente ale capitalului
[B) Adaosuri la capitolele despre bani și despre capital]
[1) Extrase și însemnări cu privire la diferite probleme din domeniul teoriei valorii, teoriei banilor și alte probleme]
[2) Extrase privind apariția și dezvoltarea industriei și muncii salariate]
[3) Extrase și însemnări privind acumularea capitalului, rata profitului și repartizarea lui, precum și alte cîteva probleme]
[4) Banii ca măsură a valorilor. Ideea confuză de unitate monetară ideală]
[5) Banii ca mijloc de circulație, ca marfă generală a contractelor și ca obiect al acumulării. Valoarea banilor și variația ei]
[6) Despre determinarea valorii mărfii de către muncă]
[7)] Mașinile și supranumea. Capital și profit
[8) Date faptice cu privire la efectul introducerii mașinilor asupra corelației dintre munca necesară și supranumcă]
[9)] Înstrăinarea de muncă a condițiilor muncii odată cu dezvoltarea capitalului
[10) Diverse extrase cu privire la bani, colonii, cu privire la economisirea de materie primă datorită îmbunătățirii prelucrării ei, cu privire la cămătărie, credit, consum productiv etc.]
[11) Fanteziile lui Price și Proudhon. Concepțiile lui Townsend și Galiani]
[12) Diverse]
[13)] Dobîndă și profit
[14) Transformarea negustorului în capitalist industrial. Particularitățile capitalului comercial. Mărimea ratei dobînzii]
[15) Diverse considerații despre bani]
[16)] Două națiuni pot face schimburi reciproce potrivit legii profitului, astfel încît ambele să fie în cîștig, dar una dintre ele este mereu dezavantajată
[17) Alte însemnări despre bani]
[18) Capital purtător de profit și capital purtător de dobîndă]
[19) Extrase dintr-o recenzie la cartea lui Maclaren]
I. Valoarea
Indice la cele șapte caiete (la partea întîi)
[Prima variantă a indicelui]
I) Valoare
II) Bani
III) Capitalul în general
[A doua variantă a indicelui]
Fragment din textul inițial al capitolului al doilea din partea întîi a „Contribuțiilor la critica economiei politice“ și începutul capitolului al treilea
[Capitolul al doilea. Banii (sfîrșit)]
[2) Banii ca mijloc de schimb (sfîrșit: trecerea de la bani ca mijloc de schimb la bani ca mijloc de plată)]
3) Banii ca mijloc internațional de plată și cumpărare, ca monedă universală
4) Metalele nobile ca purtători ai relației bănești
5) Manifestarea legii aproprierii în circulația simplă
6) Trecerea la capital
Capitolul al treilea. Capitalul [începutul]
A) Procesul de producție a capitalului
1) Transformarea banilor în capital. Deducerea acestei transformări din raportul dintre valoarea de schimb autonomizată și valoarea de întrebuințare
[Alte însemnări]
Proprietatea estetică a aurului
Valoarea invariabilă a banilor
Banii ca bani (Monedă universală etc.)
Forma de proprietate
Conspecte la propriile mele caiete
Schiță de plan al capitolului al treilea al lucrării „Contribuții la critica economiei politice“
I. Procesul de producție a capitalului
II. Procesul de circulație a capitalului
III. Capital și profit
[IV.] Diverse
Volumul „Bazele criticii economiei politice“ conține șapte manuscrise economice scrise de K. Marx în perioada iulie 1857 - martie 1859, și anume : 1) „Bastiat și Carey“ (iulie 1857) ; 2) „Introducere“ (august 1857) ; 3) „Critica economiei politice“ (ciorna din 1857-1858) (octombrie 1857 - mai 1858) ; 4) „Indice la cele șapte caiete“, care alcătuiesc manuscrisul „Critica economiei politice“ (iunie 1858) ; 5) Fragment din textul inițial al capitolului al doilea al cărții I a „Contribuțiilor la critica economiei politice“ și începutul capitolului al treilea (august-octombrie 1858) ; 6) „Referate la propriile mele caiete“ (februarie 1859) ; 7) Schița de plan a capitolului despre capital (februarie-martie 1859).
Aceste manuscrise au fost publicate pentru prima oară în întregime, în limba germană, de către Institutul de marxism-leninism de pe lîngă C.C. al P.C.U.S. în 1939-1941, sub titlul „Grundrisse der Kritik der politischen Oekonomie (Rohentwurf)“, partea I și a II-a.