Statutele Ligii comuniştilor286

 


 

Scris: decembrie 1847
Publicat: pentru prima oară în 1853
Sursa: Karl Marx, Friedrich Engels, Opere, Volumul 4, Editura Politică, Bucureşti, 1958, p. 576-582
Transcriere: Liviu Iacob, noiembrie 2020

 


 

Proletari din toate ţările, uniţi-vă !

CAPITOLUL I

Liga

Art. 1. Scopul Ligii este răsturnarea burgheziei, dominaţia proletariatului, lichidarea vechii societăţi burgheze, bazată pe antagonisme de clasă, şi întemeierea unei societăţi noi, fără clase şi fără proprietate privată.

Art. 2. Condiţiile pentru a fi membru sînt :

a) un fel de viaţă şi activitate corespunzătoare acestui ţel ;

b) energie revoluţionară şi zel în propagandă ;

c) aderarea la comunism ;

d) abţinerea de la participarea la orice asociaţie anticomunistă politică sau naţională şi anunţarea organului superior în caz de participare la orice fel de asociaţie ;

e) supunere faţă de hotărîrile Ligii ;

f) păstrarea secretului în legătură cu toate chestiunile Ligii ;

g) admiterea unanimă într-o comunitate.

Cel care nu mai corespunde acestor condiţii va fi exclus (vezi capitolul VIII).

Art. 3. Toţi membrii Ligii sînt egali şi fraţi şi ca atare îşi datorează unul altuia ajutor în orice împrejurare.

Art. 4. Membrii Ligii poartă nume conspirative.

Art. 5. Liga este organizată pe comunităţi, circumscripţii, circumscripţii conducătoare, organ central şi congrese.

 

CAPITOLUL II

Comunitatea

Art. 6. Comunitatea este alcătuită din cel puţin trei şi cel mult douăzeci de membri.

Art. 7. Fiecare comunitate îşi alege un preşedinte şi un adjunct. Preşedintele conduce şedinţa, adjunctul ţine casa şi înlocuieşte pe preşedinte în caz că acesta lipseşte.

Art. 8. Primirea de noi membri se face de către preşedintele comunităţii şi membrul care l-a propus, cu asentimentul prealabil al comunităţii.

Art. 9. Diferitele comunităţi nu se cunosc între ele şi nu sînt în corespondenţă unele cu altele.

Art. 10. Comunităţile poartă denumiri distinctive.

Art. 11. Orice membru care îşi schimbă domiciliul e dator să-şi anunţe în prealabil preşedintele.

 

CAPITOLUL III

Circumscripţia

Art. 12. Circumscripţia cuprinde cel puţin două şi cel mult zece comunităţi.

Art. 13. Preşedinţii şi adjuncţii comunităţilor alcătuiesc organul de conducere al circumscripţiei. Acesta îşi alege un preşedinte din sînul său. Circumscripţia e în corespondenţă cu comunităţile ei şi cu circumscripţia conducătoare.

Art. 14. Organul de conducere al circumscripţiei este puterea executivă pentru toate comunităţile circumscripţiei.

Art. 15. Comunităţile izolate urmează să fie incluse într-o circumscripţie existentă, sau să formeze, împreună cu alte comunităţi izolate, o nouă circumscripţie.

 

CAPITOLUL IV

Circumscripţia conducătoare

Art. 16. Diferitele circumscripţii ale unei ţări sau ale unei provincii sînt subordonate unei circumscripţii conducătoare.

Art. 17. Împărţirea circumscripţiilor Ligii pe provincii şi instituirea de circumscripţii conducătoare se face de către congres, pe baza propunerilor organului central.

Art. 18. Circumscripţia conducătoare este puterea executivă pentru toate circumscripţiile din raza ei. Ea este în corespondenţă cu aceste circumscripţii şi cu organul central.

Art. 19. Circumscripţiile nou formate sînt incluse în circumscripţia conducătoare cea mai apropiată.

Art. 20. Circumscripţiile conducătoare sînt răspunzătoare în mod provizoriu faţă de organul central şi în ultimă instanţă faţă de congres.

 

CAPITOLUL V

Organul central

Art. 21. Organul central este puterea executivă a întregii Ligi şi ca atare răspunzător faţă de congres.

Art. 22. El se compune din cel puţin cinci membri şi se alege de către organul de conducere al circumscripţiei din localitatea în care congresul şi-a stabilit sediul.

Art. 23. Organul central este în corespondenţă cu circumscripţiile conducătoare. El face trimestrial o dare de seamă asupra situaţiei întregii Ligi.

 

CAPITOLUL VI

Dispoziţii comune

Art. 24. Comunităţile şi organele de conducere ale circumscripţiilor, cît şi organul central se întrunesc cel puţin o dată la două săptămîni.

Art. 25. Membrii organelor de conducere ale circumscripţiilor şi ai organului central se aleg pe termen de un an, sînt reeligibili şi pot fi oricînd revocaţi de alegătorii lor.

Art. 26. Alegerile au loc în luna septembrie.

Art. 27. Organele de conducere ale circumscripţiei vor conduce dezbaterile comunităţilor în conformitate cu ţelurile Ligii.

Dacă organul central consideră că dezbaterea anumitor chestiuni este de interes general şi direct, va invita întreaga Ligă să le dezbată.

Art. 28. Membrii Ligii vor lua contact cel puţin o dată la trei luni, iar comunităţile cel puţin o dată pe lună cu organul de conducere al circumscripţiei lor.

Fiecare circumscripţie trebuie să facă o dare de seamă circumscripţiei conducătoare cel puţin o dată la două luni, iar fiecare circumscripţie conducătoare trebuie să facă o dare de seamă organului central cel puţin o dată la trei luni despre districtul său.

Art. 29. Fiecare organ de conducere al Ligii are obligaţia să ia măsurile necesare pentru siguranţa şi activitatea susţinută a Ligii, în cadrul statutelor şi pe răspundere proprie, anunțînd imediat organul superior.

 

CAPITOLUL VII

Congresul

Art. 30. Congresul este puterea legislativă a întregii Ligi. Toate propunerile de modificare a statutelor se înaintează de către circumscripţiile conducătoare organului central, care le supune congresului.

Art. 31. Fiecare circumscripţie trimite un delegat.

Art. 32. Circumscripţiile cu mai puţin de 30 de membri trimit un delegat, cele cu mai puţin de 60 de membri trimit doi delegaţi, cele cu mai puţin de 90 de membri trimit trei delegaţi etc. Circumscripţiile pot fi reprezentate de membri ai Ligii care nu sînt din localitatea respectivă.

În cazul acesta vor trimite însă delegatului lor un mandat amănunţit.

Art. 33. Congresul se întruneşte în luna august a fiecărui an. În cazuri urgente, organul central convoacă un congres extraordinar.

Art. 34. Congresul stabileşte de fiecare dată localitatea în care organul central îşi va avea sediul în anul următor, precum şi localitatea unde se va întruni următorul congres.

Art. 35. Organul central participă la congres, dar nu are vot deliberativ.

Art. 36. După fiecare sesiune, congresul lansează, pe lîngă circulara sa, şi un manifest în numele partidului.

 

CAPITOLUL VIII

Infracţiuni împotriva Ligii

Art. 37. Cel ce calcă condiţiile cerute membrilor (art. 2) va fi, după împrejurări, suspendat din Ligă sau exclus.

Excluderea face cu neputinţă reprimirea.

Art. 38. Numai congresul hotărăşte asupra excluderii.

Art. 39. Membrii pot fi suspendaţi de către circumscripţii sau de către comunităţi avizînd imediat organul superior. Şi în această privinţă decide în ultimă instanţă congresul.

Art. 40. Reprimirea membrilor suspendaţi se face de către organul central, în urma propunerii circumscripţiei.

Art. 41. Infracţiunile împotriva Ligii sînt judecate de către organul de conducere al circumscripţiei, care se îngrijeşte şi de executarea hotărîrii.

Art. 42. Indivizii suspendaţi şi cei excluşi, ca şi în genere persoanele suspecte, vor fi puşi sub supraveghere şi împiedicaţi de la acţiuni dăunătoare Ligii. Uneltirile unor asemenea indivizi trebuie aduse de îndată la cunoştinţa comunităţii respective.

 

CAPITOLUL IX

Fondurile Ligii

Art. 43. Congresul stabileşte pentru fiecare ţară un minim de cotizaţie pe care trebuie s-o plătească fiecare membru.

Art. 44. Din această cotizaţie, jumătate se atribuie organului central şi jumătate rămîne în casa circumscripţiei sau a comunităţii.

Art. 45. Fondurile organului central se întrebuinţează :

1) Pentru acoperirea cheltuielilor de corespondenţă şi de administraţie.

2) Pentru tipărirea şi difuzarea manifestelor propagandistice.

3) Pentru trimiterea de emisari ai organului central cu anumite sarcini.

Art. 46. Fondurile organelor de conducere locale se întrebuinţează :

1) Pentru acoperirea cheltuielilor de corespondenţă.

2) Pentru tipărirea şi difuzarea manifestelor propagandistice.

3) Pentru trimiterea de emisari în anumite ocazii.

Art. 47. Comunităţilor şi circumscripţiilor care timp de şase luni nu au trimis organului central cotizaţiile li se va anunţa de către acesta suspendarea din Ligă.

Art. 48. Organele de conducere ale circumscripţiilor vor da socoteală comunităţilor lor, la intervale de cel mult trei luni, de cheltuieli şi încasări. Organul central dă socoteală congresului de administrarea fondurilor Ligii şi de situaţia casei Ligii. Orice delapidare a fondurilor Ligii se sancţionează cu pedeapsa cea mai aspră.

Art. 49. Cheltuielile extraordinare şi cheltuielile pentru convocarea congresului se acoperă prin contribuţii extraordinare.

 

CAPITOLUL X

Primirea

Art. 50. Preşedintele comunităţii citeşte celui ce urmează a fi primit statutele de la art. 1 pînă la art. 49, le explică, şi într-o scurtă alocuţiune stăruie în mod deosebit asupra obligaţiilor pe care şi le ia acesta, punîndu-i apoi întrebarea : „Vrei deci să intri în această Ligă ?“. Dacă răspunde „Da !“, preşedintele îi cere cuvîntul de onoare că-şi va îndeplini obligaţiile de membru al Ligii, îl declară membru al Ligii şi la şedinţa următoare îl introduce în comunitate.

Londra, 8 decembrie 1847.

În numele celui de-al doilea congres din toamna anului 1847.

Secretar :
(ss) Engels

Preşedinte :
(ss) Karl Schapper

 

 


 

Publicat ca supliment la cartea : Wermuth und Stieber. „Die Communisten-Verschwörungen des neunzehnten Jahrhunderts“. Erster Theil, Berlin, 1853

Se tipăreşte după textul suplimentului

Tradus din limba germană [Nota red. Editurii Politice]

 


 

286 Statutele Ligii comuniştilor, la întocmirea cărora au luat parte activă Marx şi Engels, au fost elaborate în iunie 1847, la primul Congres al Ligii. După ce au fost discutate n comunităţile Ligii, ele au fost analizate din nou de Congresul al II-lea şi confirmate definitiv la 8 decembrie 1847. — 576. [Nota red. Editurii Politice]